Constantin Ciopraga – academician

Publicat pe

constantin ciopragaConstantin Ciopraga, istoric şi critic literar, scriitor. S-a născut pe data de 12 mai 1916, la Pașcani. A murit pe data de 2 februarie 2009, la Iași. A urmat şcoala primară şi gimnaziul, parţial, în oraşul natal, între anii 1927 şi 1932. Din 1933, este elev la Liceul „Nicu Gane”, din Fălticeni, pe care l-a absolvit în 1937. În acelaşi an, s-a înscris la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii „Al. I. Cuza”, din Iaşi, terminată, în 1942, cu o licenţă în filologie modernă (franceză şi română).

Concomitent cu studiile universitare a urmat şi Şcoala de Ofiţeri de Rezervă, la Bacău (1939-1940). Din 1941, este înrolat şi, un an mai târziu, trimis pe frontul de Răsărit. În 1942, este luat prizonier de trupele sovietice. După eliberare, în 1946, și întoarcerea în ţară, este numit profesor la Seminarul „Veniamin Costache”, din Iaşi, şi la Liceul „M. Sadoveanu”, din Paşcani.

A mai predat la Facultatea de Filologie, din Iaşi, fiind, pe rând, asistent, lector, conferenţiar şi profesor. A fost şeful Catedrei de Literatură română şi comparată „G. Ibrăileanu”. Doctor în filologie (în 1956), va primi, în 1968, şi titlul de doctor docent, precum şi dreptul de a conduce doctorate în specialităţile literatură română şi literatură comparată.

Între 1959-1962, a fost profesor asociat de limbă şi civilizaţie română la Paris, predând la Sorbona şi la Ecole Nationale des Langues Orientales Vivantes. Din 1963 până în 1966, Constantin Ciopraga a fost rector al Institutului Pedagogic din Suceava. A fost director al revistei „Cronica” (1965-1970). În 1993, a fost ales membru de onoare al Academiei Române şi director onorific al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, din Iaşi. Literatura lui Constantin Ciopraga este aceea a unui meditativ şi introvertit, atras de problemele condiţiei umane. (Selecție din „Constantin Ciopraga, nonagenar Eseu lexicografic”, scris de Dan Mănucă / foto – Convorbiri Literare)

Printre operele lui Constantin Ciopraga se numără monografiile dedicate lui Calistrat Hogas, George Topârceanu, Mihail Sadoveanu, Hortensia Papadat-Bengescu, volumele „Personalitatea literaturii române”, „Poezia lui Eminescu”, „Propilee”, „Partituri și voci” și traduceri din N.V. Gogol, Jean Bouticre, Gaetano Salveti sau Nino Muccioli.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s