Lună: Decembrie 2015

Doru Axinte – caricaturist născut în Fălticeni

Imagine Publicat pe Actualizat pe

Doru Axinte

Anunțuri

Niculescu Vasile (aviator) – Pilotul Marii Uniri din 1918

Publicat pe Actualizat pe

vasile-niculescu-aviatorul-uniriiS-a născut la data de 21 noiembrie 1891 la Fălticeni. A urmat cariera aviatică în armată, după ce absolvise Seminarul teologic în anul 1915.

S-a înrolat în armată la 24 ianuarie 1915 şi s-a înscris la cursurile şcolii de pilotaj de la Băneasa, iar la 15 august 1915 a obţinut brevetul de pilot, cu numărul 61. La 10 iulie 1916 este avansat plutonier şi repartizat Corpului de Aviaţie, iar la 1 octombrie 1916 avansează la gradul de sublocotenent. Este trimis pe front la cerere, la Escadrila de recunoaştere şi bombardament uşor F4. În timpul Războiului pentru Întregirea Neamului s-a remarcat în mai multe lupte aeriene duse împotriva aviaţiei inamice. La începutul anului 1918 este deplasat împreună cu unitatea sa în Basarabia, unde execută misiuni de recunoaştere şi bombardament asupra trupelor bolşevice care se găseau pe teritoriul acestei provincii româneşti.

Aviatorul Vasile Niculescu a intrat în istorie datorită zborului istoric pe care l-a efectuat pe data de 23 noiembrie 1918, când a aterizat cu avionul său Farman 40 pe Câmpia Libertăţii din Blaj. Acest zbor a fost ordonat şi efectuat datorită faptului că Marele Cartier General Român trebuia să transmită documente importante Consiliului Naţional Român în vederea Unirii Transilvaniei, care avea să fie decretată peste doar câteva zile, pe 1 Decembrie 1918.

Astfel, la data de 10/23 noiembrie 1918, acum locotenentul Vasile Niculescu, împreună cu căpitanul Victor Precup se îmbarcă în dimineaţa ceţoasă a acestei zile pe aerodromul de la Bacău, în avionul Farman 40 cu numărul de serie 3.240. Carlinga avionului era una deschisă, astfel încât cei doi membri ai echipajului erau foarte gros îmbrăcaţi, având inclusiv feţele acoperite pentru a face faţă gerului de – 40 grade care era la altitudinea de 2.600 metri la care au survolat Carpaţii. După doar două ore şi cincisprezece minute de zbor, avionul românesc ateriza la Blaj, pe Câmpia Libertăţii, fiind întâmpinat cu mare entuziasm de românii care adunaseră acolo pentru a-i primi pe primii militari români care treceau în Ardeal după semnarea Păcii de la Bucureşti la începutul anului 1918.

Aviatorii au predat importantele documente destinate actului Unirii Transilvaniei cu România, apoi au început pregătirile de întoarcere la Bacău. Întoarcerea s-a făcut a doua zi, 24 noiembrie. La plecare, pe lângă acte importante ce trebuiau să ajungă în Regat, au primit de la fraţii lor ardeleni, în mod simbolic, o bucată de piatră care se păstrase din monumentul ridicat în anul 1848 de către români pe Câmpia Libertăţii din Blaj şi care fusese distrus de inamic. Sute de oameni şi-au pus semnătura pe pânza avionului, fiind mesajul românilor din Ardeal către Guvernul de la Iaşi, anunţând Unirea care va avea loc peste doar câteva zile.

Acest zbor istoric ce a fost efectuat între Bacău şi Blaj a fost prima legătură a Transilvaniei cu România după Pacea de la Bucureşti impusă Regatului de către Puterile Centrale în primăvara anului 1918.

Întors la unitatea sa, locotenentul Vasile Niculescu va continua acţiunile de luptă. La 23 iunie 1919, având de efectuat o misiune de recunoaştere în Transnistria, aterizează forţat în spatele liniilor bolşevice, datorită unei defecţiuni la motor. Este luat prizonier de către comunişti şi va fi eliberat peste o lună.

După terminarea războiului a fost pilot în cadrul Grupului 1 Aeronautic între anii 1920-1923. La data de 24 octombrie 1923 este avansat la gradul de căpitan. La 1 octombrie 1924 este transferat la Comandamentul Şcolii de Aeronautică, iar între 1 martie – 1 septembrie 1925 a efectuat un stagiu de pregătire în aviaţia cehoslovacă.

La 26 octombrie 1926 părăseşte aviaţia la cerere şi este transferat la Centrul de recrutare Rădăuţi. Este mutat ulterior la Regimentul 96 infanterie la 1 octombrie 1930, iar la 31 octombrie 1937 demisionează din armată cu gradul de căpitan.

După părăsirea armatei, Vasile Niculescu a trăit până la vârsta de 90 ani, practicând meseria de ceasornicar.

A murit la 24 aprilie 1981, în anonimat. Maiorul (r) Vasile Niculescu este înmormântat la Rădăuţi.

Sursa: enciclopediaromaniei.ro