Poveşti cu urechi – Lansarea cărţii „Domnul Tic şi alte iubiri de prin lume”

Publicat pe Actualizat pe

lansare_tic

Luni, 1 iunie 2015, ora 17.00, Galeria Oamenilor de Seamă din Fălticeni. 

„1,2,3… Fuga după ei!” reprezintă o serie de acțiuni ce se vor desfășura de Ziua Copilului, 1 Iunie. Aceste evenimente sunt organizate de Primaria Municipiului Fălticeni, Profesorii de fericire, Consiliul Local Falticeni, în parteneriat cu Muzeul apelor „Mihai Băcescu”, Galeria oamenilor de seamă și Casa Memorială „Mihail Sadoveanu” reprezentate de Lili Melinte.

Lizuca și Patrocle și-au făcut doi prieteni! Îi cheamă Laura și Tic și au și ei povestea lor. A început tot în Dumbrava Minunată, unde Laura și Andrei s-au îndrăgostit. Doar ăsta este rostul poveștilor, să fie frumoase, nu-i așa? Aflați că Andrei este un flăcău înalt și chipeș, fălticenean de felul lui. Laura este o tânără și zvăpăiată scriitoare, iar Tic este cățelul lor. Ei trei sunt personaje de carte căci și-au luat lumea în cap și-au decis să fie fericiți. Sunt adevărați, așa ca mine și ca tine, ca Lizuca și Patrocle și al nostru Sadoveanu.

Veniți să-i cunoașteți, fie că sunteți un domn, o doamnă, un puști, o bunică sau o pisică. ”Domnul Tic și alte iubiri de prin lume”, o poveste adevărată de Laura Baban, se lansează la Fălticeni, pe data de 1 iunie 2015, de la ora 17.00, la Galeria Oamenilor de Seamă (Str. Sucevei, nr. 95). Laura și Tic ne aduc cartea lor! Este vorba despre volumul II în care, în ultimul an, cei trei au locuit pe rând în: Islanda, Germania, Franța și Elveția și au scris despre fiecare zi o carte cât o valiză, o carte cu patrupicioare.

Au cărat o canapea pe bicicletă în Germania, l-au cunoscutpe Michael, din Rusia, voluntarul cu pantalonii prinși în bretele, cărui acei de la aeroport i-au pierdut bagajul, pe Ásdís, femeia tipică islandeză, care i-a dus în camp să culeagă bolovani pentru zidul casei ei din Islanda, pe Marc-Olivier, canadianul neliniștit, care a tranversat Islanda făcând autostopul, pe Janosch, cățelul uriaș pe care l-am plimbat zi de zi în Konstanz, Germania.

”Ne-a lăsat tot timpul impresia că nu ea e căpitanul navei care explorează lumea: rolul cuceritorului era acordat ba matelotului Tic, ba amiralului Andrei, ba altor personaje importante de pe puntea pe care ea a fost suficient de curajoasă să-și scrie jurnalul. Sincer, nu știu de ce a trebuit să dureze atît de mult ca să ne scoatem măștile în fața bucuriilor. Dar știu că așteptarea a meritat: Laura Baban ne reamintește, prin ceea ce face, de redescoperirea simplei chimii dintre foșnetul oamenilor și ecoul treceriilor prin viață.”,descria Alex Savitescu povestea lor.

Laura, ce te motivează să scrii?

Laura Baban:Fericirea. Nerăbdarea să povestesc ceva în gura mare. Mă mănâncă palmele, cuvintele îmi stau în gât. Uneori în timp ce pedalez spre casă, dejascriu, deși n-am pe ce și mâinile mi-s pe ghidonul bicicletei. Dar scriu în gând, deschid ușa casei, arunc geanta, îl mângâi pe Tic, deschid laptopul și scriu. Să nu uit. Să retrăiesc. Să se bucure și alții.”

Inv

Lansarea de carte

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s